Manipulare prin emoționare

Cea mai mare parte a știrilor false merg pe teren sigur și anume crearea unor anumite stări emoționale la cei care iau contact cu aceste falsuri. De cele mai multe ori, știrile false induc un sentiment negativ prin lucruri simple, pe care creatorii lor le cunosc extrem de bine, și care au ca scop manipularea. Emoțiile pe care le au în vizor sunt aproape fără excepție din sfera negativă.

Exemple? Doar câteva: Agresivitate, uimire, dezacord, regret, dispreț sunt doar sferele largi. Detaliate, acestea arată cam așa:

Cum reușesc creatorii de știri false să ne stârnească asemenea emoții? Au la îndemână trei unelte: titlu, imagini și video. Să le analizăm în ordine:

1. Titlul este un factor de primă importanță pentru că, din motive de dispozitive electronice portabile (telefoane, tablete, ceasuri inteligente), fluxul de știri care ne parvine este din ce în ce mai copleșitor, iar noi, mult prea ocupați și însetați de informație în timp record, nu citim decât, ați ghicit!, titlul.

Exemple sunt cu miile sau cu sutele de mii!

„Atenție, imagini șocante!”

„Avertismentul specialiștilor e sumbru!”

„Incredibil ce s-a întâmplat!”

„Doliu în România. A murit.”

Nu sunt decât câteva exemple pe care le-am găsit în mai puțin de un minut. Fără excepție, după cum vedem, conțin cuvinte menite să ne inducă frica, groaza, teroarea. Ce facem? Apăsăm pe un buton, pe unul singur: Ștergere! Nu dăm mai departe, nu dăm click pentru că nu vom găsi acolo decât o știre falsă. Cu cât mai multe accesări are știrea respectivă, cu atât mai mulți bani intră în contul celui care a creat-o (clickbait sau momeala după click-uri, pe care o voi detalia curând).

2. Imaginile care însoțesc știrea respectivă sunt fie reale, fie prelucrate cu diverse unelte. Unele dintre ele sunt atât de bine prelucrate încât și unui specialist îi e greu la prima vedere să își dea seama dacă e real sau nu.

Cel mai recent exemplu care îmi vine în minte acum este cel referitor la știrea falsă care a circulat o vreme în mediul online și care avea ca imagine ilustrativă pentru conținut câteva camioane ale armatei. Fotografia respectivă a fost cât se poate de reală, dar a fost folosită în alt context. Nu vreau să alimentez groaza și panica, deci nu  ilustrez. Motivul pentru care a fost folosită fotografia a fost simplu: inducerea terorii și a panicii în rândul cititorilor, fiind bine-cunoscut faptul că un om panicat nu mai gândește rațional și astfel este infinit mai ușor de manipulat.

3. Video

Cu dispozitivele și aplicațiile pe care le avem toți la îndemână puteam modifica un video real. Un exemplu care îmi răsare în minte acum este un clip de câteva zeci de secunde în care președintele american pare beat în timp ce se adresează națiunii. Realitatea e cu totul alta. Înregistrarea reală a fost modificată pentru a da de înțeles cu totul altceva. Încercați să vă filmați sau să filmați o persoană folosind modul „Slow motion” și veți vedea efectul!

Pentru astăzi cam atât. În lecția următoare voi veni cu trei exemple concrete care să vă învețe să identificați știrile false dintr-o privire. Până atunci, aveți grijă ce citiți și mai ales ce distribuiți (sau șeruiți)!