De la satiră la știre virală


Pentru lecția de azi vom analiza încă exemplu.

În anul 2016, în plină campanie electorală, internetul a fost invadat de o știre conform căreia Donald Trump, pe atunci candidat la funcția supremă în stat, era susținut de către Papa Francisc în persoană. Știrea respectivă, întărită cu o imagine în care apăreau cei doi (drept e că nu împreună în mediul real, ci doar o alăturare de fotografii), a fost concepută de o persoană necunoscută. Articolul cu pricina a fost publicat pe pagina de internet WTOE5 News, apoi a fost distribuit pe Facebook de un angajat al rețelei respective. Mai departe, a fost distribuit în principal de susținătorii lui Trump, de cei interesați de victoria lui în alegeri și mai ales de troll-ii și bot-ii rețelelor cu sediul la Moscova.

La o privire scurtă aruncată paginii respective, totul părea în regulă. Da, părea, pentru că în contextul actual s-au reorientat și prezintă știri doar despre animale. La o privire mai atentă, ceva trăgea un semnal de alarmă. Dacă vă uitați cu atenție în partea de sus a capturii de ecran, vedeți că rubrica „About” („Despre”) era așezată aproximativ în mijlocul paginii. În mod normal, rubrica respectivă se află fie la începutul, fie la sfârșitul paginii. 


Au făcut acest lucru  intenționat? Da! Și să vă explic de ce. Atunci când căutăm ceva (de exemplu un anumit produs pe raftul dintr-un magazin), privirea noastră se așază în mijloc (strategie de marketing, dar nu despre ea intenționez să vorbesc). Deci, intenționat au pus rubrica respectivă acolo, pentru a fi accesată și citită. Dar câți au făcut asta? Extrem de puțini, ceea ce a dus la viralizarea postării cu pricina. Cei care au avut curiozitatea să intre în secțiunea respectivă, aflau că au de-a face cu un „Fantasy news website”, adică o platformă cu știri imaginare, mai exact fabricate, cu satiră, deci știri cât se poate de false. Tot acolo era scris, negru pe alb, că „Articolele publicate pe WOE5 News sunt fie satiră pură, fie știri inventate.” Dar, cine să citească? În niciun caz nu cei care au contribuit la distribuirea știrii de mii și mii de ori.

Exemple există și pe meleagurile noastre. Nu o dată postările pline de satiră ale unor site-uri recunoscute pentru acest lucru au fost distribuite ca fiind știri reale, fiind însoțite de comentarii alarmiste.

Concluzie. Dați click pe „About” („Despre”) ca o măsură în plus. Verificați cine a scris știrea respectivă. Căutați persoana respectivă online și citiți despre ea. Nu dați share decât dacă sunteți siguri că știrea e reală, sursa de încredere, autorul e (re)cunoscut.

Lecția viitoare va veni cu încă un exemplu.

Comments

Popular posts from this blog

Introducere în Alfabetizare Media

Manipulare prin emoționare

Fake news prin scoaterea din context