Introducere în Alfabetizare Media

Ce este Alfabetizarea Media? Definițiile abundă, dar m-am oprit la cea oferită de Centrul pentru Alfabetizare Media (www.medialit.org) care spune așa: 

„Alfabetizarea media este un demers educațional specific secolului XXI. Oferă cadrul necesar pentru a putea accesa, analiza, evalua, crea și participa cu mesaje într-o varietate de forme, de la cea tipărită până la video și internet. Alfabetizarea media ajută la înțelegerea rolului pe care îl are media în societate, precum și la dezvoltarea deprinderilor esențiale de investigare și proprie exprimare care sunt necesare cetățenilor unei democrații.”

Un semnal de alarmă a venit nu cu mult timp în urmă de la expertul în media rusească, Vasily Gatov, care spunea așa: „Dacă cea mai mare bătălie a secolului XX a fost pentru libertatea informației și împotriva cenzurii, atunci bătălia secolului XXI se va da împotriva abuzului de libertate a informației”.  

Este în fapt un concept umbrelă care nu poate exista fără una dintre cele mai importante abilități specifice secolului în care trăim și anume gândirea critică. De ce? Pur și simplu pentru că în acest eco-sistem, de cele mai multe ori acceptăm pasiv informația, nu verificăm ceea ce citim (sau nu citim deloc) și pentru că ne-a fost captată atenția (veți vedea mai târziu cum), distribuim un text, o imagine sau un video, crezând că îi vom informa și pe ceilalți. În realitate, nu facem decât să contribuim la confuzie. Cred că unul dintre cele mai dureroase exemple care susțin această idee este cel legat de „Ambulanța neagră” când un om nevinovat a ajuns la spital, bătut și maltratat, ca urmare a răspândirii în mediul online a unei știri total false.  

Un lucru esențial este cel legat de expunerea selectivă la informații, iar când spun acest lucru am în minte mediul fragmentat din care ne parvin știrile, precum și tendința noastră, de consumatori de media, de a ne îndrepta spre acele informații și acele canale care ne susțin pozițiile și punctele de vedere. La această situație contribuie din plin sistemele algoritmice folosite de motoarele de căutare și rețelele de socializare. De exemplu, dacă am căutat în mediul online un anumit termen, paginile rețelelor de socializare ne prezintă aproape exclusiv reclame sau știri care conțin în ele acel termen. Recent, fiind în căutarea unei componente pentru imprimantă, am accesat site-urile diferitelor magazine online. Aproape exclusiv reclamele pe care (încă!) le primesc sunt legate de acea componentă. Sunt convinsă că fiecare dintre noi am trăit sau trăim această experiență. 

Inclusiv în mediul real ne îndreptăm spre ceea ce ne e deja familiar. Motivul? Evităm disconfortul psihologic generat de atitudinile conflictuale, sau cu alte cuvinte „văd ceea ce vreau să văd, aud ceea ce vreau să aud”. De aceea avem tendința de a percepe informația la care suntem expuși prin lentile de percepție care se bazează pe atitudinile noastre deja existente, iar gândirea critică e lăsată deoparte. 

Lecția următoare va fi despre cât și cum petrecem online.