Posts

Fake news prin scoaterea din context

Image
Întrebată recent de ziariști cu privire la felul în care se desfășoară educația online pentru copiii care nu au curent electric acasă, ministrul educației, Monica Anisie, a declarat, citez: „S-au luat și astfel de măsuri încă din perioada în care am fost în situația de urgență. Cu toții am stat acasă și am desfășurat cursurile în sistem on-line. Acolo unde nu a existat această posibilitate, unitatea de învățământ a asigurat materiale de lucru pentru copii în așa fel încât să continue învățarea. Mai mult decât atât, Ministerul Educației a realizat în parteneriat cu televiziunea română programul tele-școală, prin care am continuat pregătirea elevilor pentru examenele naționale”. În mediul virtual circulă viral o declarație scoasă din context: „Pentru școala on-line, în casele fără curent electric, elevii pot urmări lecțiile la televizor”. Sau variante pe aceeași temă. Scoaterea unei declarații din context = știre falsă!

Fapt / Realitate vs. Opinie

Image
Una dintre cele mai simple metode de inducere în eroare este prin scoaterea din context a unei declarații și interpretarea pur subiectivă a acesteia. Din nou un exemplu. Recent, Ministrul de Finanțe a declarat: „Aici eu vă spun doar o părere personală: este clar că trebuie ca acest cost al acestei crize să fie suportat de toată lumea, trebuie să fim solidari. Ce măsuri vor fi, cum vor fi luate, dacă vor fi luate, aceasta este o decizie pe care trebuie să o ia Guvernul, nu o iau eu singur. Din punctul meu de vedere, cred că trebuie să fim solidari cu toții în acest moment, indiferent de domeniul din care provenim. Repet, este o părere personală.”   (sursa: hotnews.ro, 01.04.2020) Ziariștii, avizi de audiență, au titrat: (sursa: telegrama.ro, 01.04.2020) Dacă e să comparăm declarația cu titlul, observăm că; nicăieri ministrul nu a menționat „salariile bugetarilor”, „25%”, „și ei trebuie”. În afara faptului că a subliniat de două ori că este o părere personală. R...

Coronavirus: Mythbusters sau cum spulberăm niște mituri

Organizația Mondială a Sănătății, printre multe altele, avertizează cu privire la informațiile false care circulă în legătură cu COVID-19. 🔢 Oameni de toate vârstele POT fi infectați cu coronavirus. Oamenii în vârstă și cei cu probleme medicale pre-existente (cum sunt astmul, diabetul, problemele cardiace) par a fi mai predispuși la îmbolnăvire gravă din cauza virusului. ❄ Vremea rece și zăpada NU POT omorî virusul. ☀ Coronavirusul SE POATE transmite în zonele cu climă caldă și umedă. 🦟 Coronavirusul NU POATE fi transmis prin mușcăturile de țânțari. 🐶 NU există dovezi că animalele de companie (cum sunt câinii și pisicile) pot transmite  coronavirusul. 🛀 Băile cu apă fierbinte NU împiedică coronavirusul. 💨 Uscătoarele de mâini NU sunt eficiente în omorârea virusului. 🟣 Lumina ultravioletă NU AR TREBUI să fie folosită pentru sterilizare și poate duce la iritarea pielii. 🌡 Scannerele termice POT detecta dacă oamenii au febră, dar...

Fals, dar viral! FALS!

Image
Lupta împotriva știrilor false pare a fi de durată și grea. În fiecare zi scapă câte ceva în mediul online și devine viral. Cel mai recent exemplu este cel legat de inventarea vaccinului minune. Aproape fără excepție, știrea a apărut pe site-uri dubioase, iar aici vreau să fac o precizare. Timp de o săptămână mediul online a fost invadat de știri false și alarmiste care aveau ca sursă un site care conținea în nume cuvântul Breaking (atât la modă acum), dar scris greșit, despre care am aflat cu bucurie că îl vor închide și astfel vor limita infectarea oamenilor cu știri cât se poate de false. Dar, să revin la exemplul de azi. De ce este aceasta o știre falsă? Are câteva ingrediente și le voi lua pe rând. Cu nume și prenume este menționată sursa – un profesor doctor, director de centru din orașul cu cele mai multe vindecări. După precizarea sursei, ni se spune și unde a fost făcută declarația – o emisiune TV pe un canal de televiziune (amendat de nenumărate ori pentru nerespect...

Listă de verificare: Cum identific știrile false și dezinformările

✅ VERIFICĂ SURSA Dă un click pe sursă și investighează pagina web pe care o are, citește-i misiunea și mai ales secțiunea „Despre” ✅  CITEȘTE TOT ARTICOLUL / TOATĂ ȘTIREA Nu citi doar titlul, pentru că poate fi înșelător și scris anume să-ți atragă atenția pentru a câștiga mai multe click-uri. Citește tot! ✅  VERIFICĂ AUTORUL Caută pe internet autorul și vezi dacă e credibil și dacă e o persoană reală. În 2019, doar 20% din conținutul de informații de pe internet a fost creat de oameni! ✅  SURSE DE SUSȚINERE Dă click pe link-urile care apar în știre / postare și verifică dacă informațiile oferite susțin sau nu conținutul prezentat. ✅  VERIFICĂ DATA Repostarea știrilor vechi nu înseamnă că mai sunt relevante în contextul evenimentelor curente. ✅  ESTE O GLUMĂ? Dacă pare prea ciudat, e posibil să fie satiră. Verifică pagina web și autorul pentru a fi sigur. ✅  AI GRIJĂ LA PREJUDECĂȚI Nu lăsa prejudecățile să îți afectez...

Știri pozitive, dar false

Image
Pentru lecția de azi vin cu câteva exemple recente de știri false create în jurul unor fotografii reale.  Primul exemplu este legat de o fotografie care a circulat în mediul online în ianuarie 2020, atunci când Australia era devastată de incendii de amploare. Creatorii de știri de senzație au explicat că incendiile sunt atât de mari și total scăpate de sub control, încât norii care le acoperă arată așa: Prima dată când această fotografie a circulat în mediul online a fost în anul 2018. La vremea respectivă, California era devastată de incendii, iar explicația fotografiei făcea referire la norii de deasupra zonelor devastate de incendii. Care este adevărul? Fotografia a fost făcută de un pasionat al artei fotografice, a fost preluată de un meteorolog, iar ea de fapt și de drept a surprins un apus în Hawaii și nu a avut nimic de-a face cu incendiile.  Al doilea exemplu de azi este legat de știrile recente. Nu cu mult timp în urmă am primit vestea că din mot...

Fals, fals și iar fals

Image
Prin mediul online, mai ales pe grupurile de comunicare, apar din ce în ce mai des tot felul de mesaje alarmiste, mai ales în contextul actual. În ideea că fac o faptă bună, oamenii distribuie aceste mesaje, fie individual, fie pe grupuri,  dar fără să se gândească măcar o secundă că nu fac decât să alimenteze starea de panică, stres și confuzie care nu ne ocolește. Dar, știți cum se spune: drumul spre Iad e pavat cu intenții bune... Deși pentru exemplul de astăzi aveam altceva în minte, m-am răzgândit și vă aduc în prim plan spre disecție și învățare cel mai recent exemplu, de care sunt convinsă că v-ați lovit și voi și pe care cred că unii chiar l-ați dat mai departe. Ce-mi spune că acest mesaj e fals? În primul rând formularea „se stropește cu ceva”. Cu ce? Fals! Dacă ar fi real, ni s-ar spune cine, cu ce și din ce stropește. Nu pur și simplu „de sus”. Care sus? Etajul superior? Acoperiș? De pe gard? De unde, „de sus”? Dacă săpăm un pic mai adânc (ceea ce am făcut ...