Alfabetizare Media

Organizația Mondială a Sănătății, printre multe altele, avertizează cu privire la informațiile false care circulă în legătură cu COVID-19. 🔢 Oameni de toate vârstele POT fi infectați cu coronavirus. Oamenii în vârstă și cei cu probleme medicale pre-existente (cum sunt astmul, diabetul, problemele cardiace) par a fi mai predispuși la îmbolnăvire gravă din cauza virusului. ❄ Vremea rece și zăpada NU POT omorî virusul. ☀ Coronavirusul SE POATE transmite în zonele cu climă caldă și umedă. 🦟 Coronavirusul NU POATE fi transmis prin mușcăturile de țânțari. 🐶 NU există dovezi că animalele de companie (cum sunt câinii și pisicile) pot transmite  coronavirusul. 🛀 Băile cu apă fierbinte NU împiedică coronavirusul. 💨 Uscătoarele de mâini NU sunt eficiente în omorârea virusului. 🟣 Lumina ultravioletă NU AR TREBUI să fie folosită pentru sterilizare și poate duce la iritarea pielii. 🌡 Scannerele termice POT detecta dacă oamenii au febră, dar...

Lupta împotriva știrilor false pare a fi de durată și grea. În fiecare zi scapă câte ceva în mediul online și devine viral. Cel mai recent exemplu este cel legat de inventarea vaccinului minune. Aproape fără excepție, știrea a apărut pe site-uri dubioase, iar aici vreau să fac o precizare. Timp de o săptămână mediul online a fost invadat de știri false și alarmiste care aveau ca sursă un site care conținea în nume cuvântul Breaking (atât la modă acum), dar scris greșit, despre care am aflat cu bucurie că îl vor închide și astfel vor limita infectarea oamenilor cu știri cât se poate de false. Dar, să revin la exemplul de azi. De ce este aceasta o știre falsă? Are câteva ingrediente și le voi lua pe rând. Cu nume și prenume este menționată sursa – un profesor doctor, director de centru din orașul cu cele mai multe vindecări. După precizarea sursei, ni se spune și unde a fost făcută declarația – o emisiune TV pe un canal de televiziune (amendat de nenumărate ori pentru nerespect...

✅ VERIFICĂ SURSA Dă un click pe sursă și investighează pagina web pe care o are, citește-i misiunea și mai ales secțiunea „Despre” ✅  CITEȘTE TOT ARTICOLUL / TOATĂ ȘTIREA Nu citi doar titlul, pentru că poate fi înșelător și scris anume să-ți atragă atenția pentru a câștiga mai multe click-uri. Citește tot! ✅  VERIFICĂ AUTORUL Caută pe internet autorul și vezi dacă e credibil și dacă e o persoană reală. În 2019, doar 20% din conținutul de informații de pe internet a fost creat de oameni! ✅  SURSE DE SUSȚINERE Dă click pe link-urile care apar în știre / postare și verifică dacă informațiile oferite susțin sau nu conținutul prezentat. ✅  VERIFICĂ DATA Repostarea știrilor vechi nu înseamnă că mai sunt relevante în contextul evenimentelor curente. ✅  ESTE O GLUMĂ? Dacă pare prea ciudat, e posibil să fie satiră. Verifică pagina web și autorul pentru a fi sigur. ✅  AI GRIJĂ LA PREJUDECĂȚI Nu lăsa prejudecățile să îți afectez...

Pentru lecția de azi vin cu câteva exemple recente de știri false create în jurul unor fotografii reale.  Primul exemplu este legat de o fotografie care a circulat în mediul online în ianuarie 2020, atunci când Australia era devastată de incendii de amploare. Creatorii de știri de senzație au explicat că incendiile sunt atât de mari și total scăpate de sub control, încât norii care le acoperă arată așa: Prima dată când această fotografie a circulat în mediul online a fost în anul 2018. La vremea respectivă, California era devastată de incendii, iar explicația fotografiei făcea referire la norii de deasupra zonelor devastate de incendii. Care este adevărul? Fotografia a fost făcută de un pasionat al artei fotografice, a fost preluată de un meteorolog, iar ea de fapt și de drept a surprins un apus în Hawaii și nu a avut nimic de-a face cu incendiile.  Al doilea exemplu de azi este legat de știrile recente. Nu cu mult timp în urmă am primit vestea că din mot...

Prin mediul online, mai ales pe grupurile de comunicare, apar din ce în ce mai des tot felul de mesaje alarmiste, mai ales în contextul actual. În ideea că fac o faptă bună, oamenii distribuie aceste mesaje, fie individual, fie pe grupuri,  dar fără să se gândească măcar o secundă că nu fac decât să alimenteze starea de panică, stres și confuzie care nu ne ocolește. Dar, știți cum se spune: drumul spre Iad e pavat cu intenții bune... Deși pentru exemplul de astăzi aveam altceva în minte, m-am răzgândit și vă aduc în prim plan spre disecție și învățare cel mai recent exemplu, de care sunt convinsă că v-ați lovit și voi și pe care cred că unii chiar l-ați dat mai departe. Ce-mi spune că acest mesaj e fals? În primul rând formularea „se stropește cu ceva”. Cu ce? Fals! Dacă ar fi real, ni s-ar spune cine, cu ce și din ce stropește. Nu pur și simplu „de sus”. Care sus? Etajul superior? Acoperiș? De pe gard? De unde, „de sus”? Dacă săpăm un pic mai adânc (ceea ce am făcut ...

Pentru lecția de azi vom analiza încă exemplu. În anul 2016, în plină campanie electorală, internetul a fost invadat de o știre conform căreia Donald Trump, pe atunci candidat la funcția supremă în stat, era susținut de către Papa Francisc în persoană. Știrea respectivă, întărită cu o imagine în care apăreau cei doi (drept e că nu împreună în mediul real, ci doar o alăturare de fotografii), a fost concepută de o persoană necunoscută. Articolul cu pricina a fost publicat pe pagina de internet WTOE5 News, apoi a fost distribuit pe Facebook de un angajat al rețelei respective. Mai departe, a fost distribuit în principal de susținătorii lui Trump, de cei interesați de victoria lui în alegeri și mai ales de troll-ii și bot-ii rețelelor cu sediul la Moscova. La o privire scurtă aruncată paginii respective, totul părea în regulă. Da, părea, pentru că în contextul actual s-au reorientat și prezintă știri doar despre animale. La o privire mai atentă, ceva trăgea un semnal de alarm...

Pentru lecția de azi, așa cum am promis, voi oferi un exemplu de fotografie folosită pentru a ilustra o știre falsă. Știrea cu pricina a circulat în mediul online de dincolo și de dincoace de ocean începând cu anul 2017, luna august, atunci când SUA se confruntau cu Uraganul Harvy. Postarea respectivă ne ilustra și ne explica foarte clar că există un rechin pe autostrada din Houston, Texas, adus odată cu inundațiile majore cu care s-a confruntat regiunea la vremea respectivă. Știrea și imaginea păreau atât de reale, încât i-au păcălit inclusiv pe reporterii de la Fox News care ulterior și-au cerut scuze și au recunoscut falsul. Putem fi păcăliți extrem de ușor, indiferent câtă experiență avem. Și totuși, ce puteam face? O asemenea imagine ar trebui să ne dea imediat semnalul că poate fi prelucrată. Cea mai la îndemână soluție este să accesăm acest site: https://tineye.com/ Putem face o fotografie cu telefonul sau putem încărca imaginea direct acolo și ni se va comun...

Cea mai mare parte a știrilor false merg pe teren sigur și anume crearea unor anumite stări emoționale la cei care iau contact cu aceste falsuri. De cele mai multe ori, știrile false induc un sentiment negativ prin lucruri simple, pe care creatorii lor le cunosc extrem de bine, și care au ca scop manipularea. Emoțiile pe care le au în vizor sunt aproape fără excepție din sfera negativă. Exemple? Doar câteva:  Agresivitate, uimire, dezacord, regret, dispreț sunt doar sferele largi. Detaliate, acestea arată cam așa: Cum reușesc creatorii de știri false să ne stârnească asemenea emoții? Au la îndemână trei unelte:   titlu, i magini și  video.  Să le analizăm în ordine: 1. Titlul este un factor de primă importanță pentru că, din motive de dispozitive electronice portabile (telefoane, tablete, ceasuri inteligente), fluxul de știri care ne parvine este din ce în ce mai copleșitor, iar noi, mult prea ocupați și însetați de informație în timp record, nu ...